373.
Sunt străin şi călător
1. Sunt străin şi călător, n-am aici palate,
Dar în ţara fără nor, ale mele-s toate.
Toate stelele de sus, tot ce n-are-n veci apus,
Prin iubirea lui Isus, ale mele-s toate,
Ale mele-s toate.
2. Domnul meu, în infinit, multe stele ţine.
Pentru cine le-a zidit, decât pentru mine?
Din neant când le-a chemat, Domnul mult S-a bucurat,
Însă viaţa nu Şi-a dat decât pentru mine,
Decât pentru mine.
3. Dar nici eu nu-s al oricui, Lui îi sunt cununa.
Casa mea şi cerul Lui, tot ce-avem e una.
Şi la bine şi la greu, eu al Lui sunt, El e-al meu,
Eu nimic, El Dumnezeu, dar ce-avem e una,
Dar ce-avem e una.