352.
Adesea mă cuprinde dorul
1. Adesea mă cuprinde dorul de Domnul meu mult aşteptat
Şi-atunci spre ceruri îşi ia zborul gându-mi de dor înaripat.
R:
Domnul meu iubit, Mire mult dorit!
Tot mai mult spre cer mi-ndreaptă
Inima-mi ce Te aşteaptă!
O, vino, vin', Mire iubit!
2. Ce clipă scumpă, fericită, când lângă Tine m-oi vedea
Cu toţi din ceata Ta iubită, ce-aici purtat-au crucea Ta!
3. Duioasă va fi ziua-n care de lacrimi ochii ai să-mi ştergi,
Iar pentru slaba mea lucrare, cununa mea vei şti s-alegi!
4. Atunci întreaga-mi suferinţă în fericire-o voi sfârşi,
Iar lupta mea, în biruinţă; şi-n veci pe Mire voi slăvi.