236.
Doamne-al Tău Cuvânt
1. Doamne-al Tău Cuvânt e veşnic,
Minunat, atotputernic.
Şi-azi El biruie prin Tine
Orice-nvăţături străine.
Adevărul Tău ne-ndreaptă
Viaţa pe cărarea dreaptă,
Iar credinţa şi iubirea
Pe „ce-i scris“ 'şi-au temelia.
2. Vrem să ne hrănim pe cale
Cu-adevărurile Tale,
Drepturile Tale sfinte
Să ne stea mereu 'nainte.
Tot ce ne-ai promis, să credem,
În Cuvânt să ne încredem,
Să-Ţi dăm cinste-n ascultare,
Doamne, fără încetare.
3. În durere: mângâiere,
Şi lumină şi putere;
În primejdii: ocrotire,
Şi curaj şi izbăvire;
Sunt şi azi acestea toate,
Prin Cuvântul Tău sfânt, roade.
O, nimic nu este veşnic,
Doar Cuvântul e statornic!