191.
Aceasta-i fericirea
1. Aceasta-i fericirea şi desfătarea mea:
Să-Ţi preamăresc iubirea şi să trăiesc în ea.
Să fii chiar Tu cu mine, să fiu sub ochii Tăi,
Să merg în pas cu Tine, fugind de alte căi.
2. În tot ce eu voi face, să fiu pe placul Tău
Şi fi-voi plin de pace pe drumul cel mai greu;
Aşa voi fi în stare să gust iubirea Ta
Şi-n zilele cu soare, şi-n vremea cea mai rea.
3. În orice ispitire, la fiecare pas,
Alerg l-a Ta iubire: atât mi-a mai rămas!
Iubirea Ta mi-e scutul, mereu iubirea Ta;
În ea mi-e tot avutul, în ea-i tăria mea.
4. Prin ea eu nu mă supăr, prin ea cu alţii plâng,
Prin ea pe toţi ce sufăr la Tine-aş vrea să-i strâng;
Prin ea cred, sufăr totul, prin ea pot tot răbda,
Prin ea pot face totul, prin ea, numai prin ea.
5. Pământul, suferinţa curând nu vor mai fi,
Speranţa şi credinţa, chiar ele vor sfârşi,
Dar scumpa Ta iubire în veci va dăinui;
Veşnica-mi fericire iubirea Ta va fi.