115.
Cuvântul Tău
1. Cuvântul Tău e-o candelă aprinsă
Pentru picioarele şi paşii mei,
//: E o lumină pururea nestinsă
Pe calea mea, oricând sunt norii grei. ://
2. Sfinţeşte, Doamne-a' mele simţăminte
Şi-a Tale legi învaţă-mă deplin.
//: Primejdii grele-mi stau mereu 'nainte,
Şi totuşi nu uit legea Ta s-o ţin. ://
3. Cei răi mi-aşază curse-n cale mie,
Dar nu m-abat de la porunca Ta.
//: Povaţa Ta e-averea mea-n vecie
Şi-n ea e toată bucuria mea. ://
4. Eu inima mi-o plec s-asculte-ntruna
Şi să-mplinească-a' Tale-orânduiri,
//: Pân' la sfârşitul vieţii-ntotdeauna,
Eu ţin la ele-a' inimii priviri. ://